Predania - Bucuresti
Toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm
traducere/
Ovidiu Lăzărescu
redactor/ Radu Hagiu
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Remus Brihac

anul apariţiei/ 2010

format/ 14,5x20,5 cm
copertă/ carton 280gmp
hârtie/ offset 70gmp
număr de pagini/ 230
ISBN/ 978-606-92118
preţ/ 5.50 lei

Toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm

Ahimandritul Epifanie Theodoropulos

Această carte reprezintă primul volum al culegerii de omilii ţinute de părintele Epifanie fiilor săi duhovniceşti din obştea mănăstirii Keharitomeni din Peloponnez. Cuvântul său este plin de nerv şi trece dincolo de mărginirile fireşti ale mijloacelor neînsufleţite de înregistrare – cuvânt trezvitor, cuvânt ziditor, aghiografic şi de pateric, cuvânt de înţelepciune şi plin de har, fără avânturi retorice şi tonalităţi impresionante. Cuvânt ce s’a vrut simplu şi neafectat, ca să fie înţeles şi de cei mai de jos dintre fraţi, pentru care Hristos a murit şi a înviat. Cartea de faţă doreşte să dăruiască acest cuvânt poporului lui Dumnezeu. Părintele Epifanie a primit de sus harisma învăţăturii, cu multă teamă şi smerenie, „întru osteneală şi supărare, în privegheri de multe ori,” pentru care, jertfind orice confort, s’a nevoit a o spori nu spre slava sa, ci a lui Dumnezeu Dăruitorul. Părintele Epifanie credea cu tărie că a luat dar şi pentru aceea slujea „înţelepţilor şi nepricepuţilor” ca unul ce „dator sânt.” Acesta a fost, de altfel, şi gândul ce s’a născut în noi când cugetam la cuvintele lui. Căci „Doctorul sufletelor noastre, Cuvântul, ne-a vindecat desăvârşit sufletul cel strâmbat de păcat, prin acest mic ajutor.”

biografie

Arhimandritul Epifanie a fost unul din marii duhovnici şi canonişti ai Greciei din veacul al XX-lea. Ţinut la evlavie în Sfântul Munte şi întreaga ţară pentru înţelepciunea sa duhovnicească, era nelipsit de la fiecare adunare a Sfântului Sinod al Bisericii Elladei pentru cunoştinţele sale în privinţa Sfintelor Canoane al Bisericii. Încă din pruncie, de la cinci ani, lua parte la slujbele din parohia sa, postind şi împărtăşindu-se asemenea unui om mare. În 1949 absolveşte cursurile Facultăţii de Theologie din Athena, iar în aceeaşi perioadă intră sub oblăduirea a celui ce i-a rămas părinte duhovnicesc până la moarte – Părintele Filothei (Zervakos), stareţul mănăstirii Longovarda din Paros. În 1956 este hirotonit diacon, iar în 1961 ieromonah. A întemeiat în 1976 Sihăstria Preasfintei Născătoare-de-Dumnezeu „Keharitomeni” („Cea plină de har”) din Trizina, Peloponnez. În ultimii şapte ani din viaţă este operat din pricina mai multe boli, printre care un cancer la stomac. Înainte-cunoscându-şi moartea, trece cu pace la Domnul în 1989.

site realizat de atelierul de grafică