Predania - Bucuresti
Exiyisiri la Tatălu a Nostru
apriduteari/
Yioryi Vrana
redactoru/ Yioryi Vrana
layout/ Atelierul de grafică
dtp/ Remus Brihac

anlu a alinciril'ei/ 2010

formatu/ 11,5x20 cm
câpachea/ cartonu 280gmp
carti/ offset 80gmp
numiru di frândzi/ 36
ISBN/ 978-606-8195-03-2
pâhalu/ 7 lei

Exiyisiri la Tatălu a Nostru

Ayiulu Dispothi Nicola ali Ohridâşi-ali Jici

Cathiunu Criştinu lu dzâţi dipriunâ Tatălu a nostru, ama câţ di noi ľi-aduchimu di-alithea putearea şi simasiili siminati di Hristolu Işişi, tu-aestâ Pâlâcârie Amirâreascâ. Ayiulu Nicola Velimirovici nâ dhurusi lumbrusita Exiyisiri la Tatălu a nostru, ţi nu easti maşi exiyisiri, ama easti şi unâ analtâ poezie doxoloyicâ, unâ apoloyie ti ayisiri, ti ayisirea alu Dumnidză ş-ti ayisirea a noastrâ. Tu Exiyisiri la Tatălu a nostru aflămu şi doxa alu Dumnidză şi haua tâpińiusiriľei, aflămu şi nai ma analta teoloyie şi nai ma aleapta poezie. Psâńi dipu avurâ harea s-ľi-adarâ unâ teoloyia şi poezia. Ayiulu Nicola Velimirovici easti unu teoloyu – poetu şi unu poetu – teoloyu, unu teoloyu ţi li ufilisi hâlăţľi a poeziiľei, ti doxa alu Dumnidzâ şi unu poetu ţi adră di poezie, di-alithea loγotehńie, artâ a Loyoslui/ artâ a Zborlui, ti duxâsirea alu Dumnidză Tatâ.

biografie

Nicola Velimirovici si-amintă tu hoara Lelici, di-tu Sârbia di stri ascâpitatâ, tu 5 di Yinaru 1880. Lu-adră Seminarlu Sâmtulu Sava di Biligradu, ţi lu bitisi tu anlu 1905. Amintă unâ bursâ ti doctoratu la Universitatea di Berna (1908), iara lucrarea di doctoratu u tipusi tu limba Yirmanicheascâ, tu anlu 1910; doctoratlu tu filosofie lu-ndreapsi Oxford şi lu pâristisi Geneva, tu limba Yalicheascâ, cu tema „Filosofia alu Berkeley,” tu anlu 1909. Tu sońea a anlui 1909 fu tumtu tu monahismu. Tu anlu 1919, Arhimandritlu Nicola fu hirotonitu Dhispoti ali Jici. Tu Aprilu 1915, tu chirolu a Protlui Polimu Mundialu, fu pitricutu di chivernisea ali Sârbie, tu Anglie ş-tu Americâ, iu zburâ dipriunâ, alumtândalui ti unitatea a Sârghiloru şi a mileţiloru slavi di-tu Notu. Tu arhiursita a anlui 1919 si toarnâ Sârbie, iara tu anlu 1920 easti adratu dhispoti ali Ohridâ. Tu chirolu a Dhefturlui Polimu Mundialu, tu anlu 1941, Dhispotili easti ncľisu di Gestapo, anda eara la Mânâstiryiulu Jicea, hiindalui di-apoia ncľisu la Mânâstiryiulu Liubostinia. Cama amânatu fu mutatu la Mânâstiryiulu Voiloviţa (ninga Pancevo), iu şidzu ncľisu deadunu cu Patriarhulu Sârbu Gavril (Dozici), pânâ tu bitisita a anlui 1944. Tu 14 di Andreu 1944, fu pitricutu tu lagărlu di Dachau, deadunu cu Patriarhulu Sârbu Gavril, iu li trapsi nitraptili. Dupâ polimu s-duţi imigrantu tu Statili Uniti ali Americâ. Aoa arhiurseaşti s-prida tu nâscânti seminarii Criştini orthodoxi: Seminarlu Orthodoxu Sârbu Sâmtulu Sava di Libertyville, Illinois, Seminarlu Theoloyicu Orthodoxu Sâmtulu Tihon, di South Canaan, Pennsylvania şi Seminarlu Theoloyicu Orthodox Sâmtulu Vladimir, di Crestwood, New York. Si ľirtă tu 18 di Marţu 1956. Tu 19 di Mai 2003, Sâmtulu Sinodu a dhispoţiloru ali Bisearicâ Orthodoxâ Sârbâ apufâsi, cu unanimitati, s-hibâ arâdhâpsitu Dhispotili Nicola (Velimirovici) ali Ohridâ şi-ali Jici, tu sinaxarlu a sâmtiľei a noastri Biseriţ Orthodoxi. Sâmtulu Ioan Maximovici, Arhiepiscoplu Arus ti San Francisco, ţi fu unu chiro profesoru la Seminarlu Orthodoxu din Bituli, dzâţea trâ elu că easti „un mari sâmtu, unu Hrisostomu trâ dzua di adzâ, a curi simasie ti Orthodoxia contemporanâ poati s-hibâ bâgatâ tu ziyâ maşi cu-aţea a Mitropolitlui Antonie (Hrapoviţki)… Doili furâ dhascaľi catholiţ ali Bisearicâ Orthodoxâ.”

site realizat de atelierul de grafică